Când mă uit în urmă, la tot ce a însemnat 2025 pentru mine, primul instinct este să împart anul în luni, săptămâni, obiective, drumuri, comenzi, targete, toate puse cuminte în Excel, de parcă așa aș putea rezuma cine am fost. Și apoi îmi vine să râd. Pentru că știu și eu, și știi și tu: anul ăsta nu l-am trăit în cifre. L-am trăit în oameni....
Despre cum poți iubi ceea ce faci, dar fără să te pierzi în ritmul lumii.
Azi e despre încredere...moneda pe care toți o vrem dar puțini știm să o oferim ...Nu e doar o impresie: încrederea scade. În oameni, în instituții, în decizii, în noi înșine. Cifrele o spun clar: doar unul din trei adulți mai crede că majoritatea oamenilor pot fi de încredere.
A înnebunit lupul 😅😅...nu nu...Crede-mă, am încercat și eu varianta cu "găsește-ți liniștea interioară, găsește-ți echilibru"...
Trăim într-o lume care vorbește mult, dar comunică puțin. Ne grăbim să răspundem înainte să înțelegem. Ne apărăm înainte să ascultăm. Și, fără să ne dăm seama, pierdem esența: conexiunea.Comunicarea nu înseamnă doar un schimb de cuvinte. E felul în care ne oglindim unii pe alții.Iar diferența dintre a vorbi și a comunica stă într-un detaliu simplu,...
Și dacă vrei să duci povestea mai departe, intră la Episodul 3 din podcastul KALMROMANIA: „Lanțul încrederii – Toată lumea vinde ceva”. O să înțelegi de ce, chiar și cu ironii și replici închise, vânzările sunt liantul lumii în care trăim.
Stau aici, cu cafeaua rece, gândindu-mă la cât de copleșitoare e lumea asta care încearcă să ne vândă de toate. Telefoane cu mai mulți giga decât o să folosim vreodată, șampoane care promit păr de reclamă, cursuri care-ți transformă echipa în supereroi. E doar zgomot – etichete, specificații, promisiuni. Și totuși, de câte ori n-am stat în fața...
